Piloţii cursei Carpatair – eroii de la Timişoara

Două ore de coşmar pentru 47 de pasageri şi patru membri ai echipajului unei aeronave Carpatair care a decolat de la Chişinău, ieri-dimineaţă. Trenul de aterizare se blocase, iar piloţii au luat decizia de a survola aeroportul Internaţional Timişoara până când li se va termina combustibilul. Aterizarea forţată era iminentă. Fără tren de aterizare, aeronava trebuia să se oprească „pe burtă”.

Ora 08.00. Defecţiunea

De pe aeroportul din Chişinău, decolarea s-a făcut fără probleme. Era ora 06.45. După fix o oră, când avionul intra pe panta de coborâre, indicatoarele de bord au alarmat echipajul de bord: trenul de aterizare nu se deschidea. Piloţii nu-şi pierd calmul şi încearcă să scoată trenul de aterizare.

Ca să fie siguri că nu este doar o alarmă falsă, survolează turnul de control
. Confirmarea cade greu– trenul de aterizare din partea din faţă a aeronavei nu se deschisese. Echipajul şi cei de la sol caută soluţii să repare defecţiunea. Degeaba. În acest timp, Carpatair-ul se învârte aiurea pe deasupra aeroportului.

Chinul e privit ca un film de cei din sala de aşteptare. Sunt şi rude ale pasagerilor din aeronava cu probleme. În avion, lumea ştie că sunt probleme cu gheaţa de pe pistă. Aşa că mai aşteaptă vreo jumătate de oră fiecare, liniştit, pe scaunul lui.

Ora 08.10. Alarma

În timp ce Carpat Air-ul se roteşte aiurea, la aeroport se dă un ordin clar: „Nu mai aterizează şi nu mai decolează niciun avion!“. Se luase decizia unei aterizări forţate, „pe burtă”. Se cere intervenţia medicilor. Serviciul
de Ambulanţă Timiş trimite 16 salvări din Timişoara pentru a interveni în caz de dezastru aviatic. Pompierii au venit deja cu nouă autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă, două echipaje de descarcerare.

SMURD-ul întregeşte coloana ambulanţelor cu încă nouă salvări echipate special şi pentru terapie intensivă. La Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara sunt pregătite sălile de operaţie şi echipele de chirurgi. „Garda de noapte a fost menţinută în spital. Ceilalţi chirurgi au venit de acasă şi erau pregătiţi de operaţie”, spune Gabi Filip, medic
de gardă la Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU).

Ora 09.40. Aterizarea forţată

Jos, pe pista de aterizare, echipele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) întind „covorul“. E o spumă specială folosită pentru cazuri de aterizarea forţată. Evenimentul este privit de oamenii din sala de aşteptare, iar coborârea de urgenţă a aeronavei este supravegheată din mai toate colţurile Timişului.

Zeci de radio-amatori au ascultat cu sufletul la gură discuţiile în limba engleză purtate între piloţi şi turnul de control. Mulţi spun că au fost surprinşi de calmul piloţilor şi a celor din turnul de control care vegheau aterizarea forţată.

Aeronava SAAB 2000 a reuşit să aterizeze pe jumătate pe burtă, pentru că nu erau coborâte roţile din partea din faţă. Nimeni nu a fost rănit. „Avionul a aterizat pe un pat de spumă specială, împrăştiată pe pistă. La ora 10.10, pasagerii erau încă în avion. Nimeni nu a fost rănit”, a declarat locotenentul Silvia Vlaia, de la ISU Timiş.

Câteva minute după aterizare, pasagerii au rămas în aeronavă pentru a fi consultaţi imediat de medicii de pe ambulanţe”, a spus Nicolae Petrov, director Carpatair Timişoara.

Covor de spumă, doar în caz de mare risc

Folosirea covoarelor de spumă carbonică este o procedură standard pe aeroporturi, în cazul avioanelor care trebuie să aterizeze forţat.

Astfel, pe pistă se întinde un covor de spumă cu grosimea de 1-2 centimetri care are rol ignifug – stinge eventualele scântei produse
la contactul avionului cu solul), dar şi rol de lubrifiant, pentru a reduce frecarea dintre avion şi pistă.

Aterizarea „pe burtă”- procedeu riscant

Procedeul „aterizării pe burtă”, fără scoaterea trenului de aterizare, este învăţat de toţi piloţii pe simulatorul de zbor. „Numai că, în ciuda noţiunilor teoretice învăţate la şcoală, nu este sigur că pilotului îi va reuşi o asemenea manevră fără incidente“, ne-a explicat Sorin Stoicescu, fost şef al Direcţiei Aviaţiei Civile. „Riscul este ca avionul să se deformeze puternic, afectând oamenii de la bord. În cazul de la Timişoara, piloţii au acţionat, însă, fără nici o greşeală“. Au contribuit Manuela Strinu, Cristian Poelincă